Sunt românii pregătiți să accepte imigranți?

Premierul Nicolae Ciucă i-a cerut, în ultima ședință de Guvern, ministrului de Externe să intensifice acordarea vizelor pentru lucrătorii străini, întrucât ”solicitarea de la mediul de afaceri este de aproximativ 100.000 de oameni. Pentru a putea să asigurăm funcționarea multor afaceri”, conform șefului Executivului. ”Bangladesh, Nepal, India sunt sursele de forță de muncă străină cele mai importante”, a precizat Bogdan Aurescu, prezentând o evidență a misiunilor consulare itinerante realizate în aceste țări pentru acordarea de vize.

Vestea intervine în plină dezbatere, de acum internațională, iscată de tonul nazist în care prim-ministrul Ungariei a denunțat, de pe teritoriul României, amestecul de rase non-europene cu europeni și a clamat puritatea maghiarimii, care nu este o ”rasă mixtă”. „O retorică de această natură este de neiertat”, la peste „75 de ani după Holocaust”, a replicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, în consonanță cu întregul Occident terifiat de derapajul rasist al lui Viktor Orban. Până și televiziunea rusă de stat, care a aplaudat și popularizat discursul anti-european de la Băile Tușnad, s-a jenat să prezinte partea cu conotații rasiste, preferând să o cenzureze.

Doi vicepreședinți ai Comisiei Europene au condamnat teza propagată de Orban. ”Toți suntem oameni în mod egal. Ura nu își are locul pe buzele noastre și nici în societățile noastre”, a declarat vicepreședintele CE pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas. Iar Frans Timmermans a subliniat că ”facem parte cu toții din aceeași rasă: rasa umană. Rasismul este o invenție politică otrăvitoare. Acesta nu ar trebui să existe în Europa, unde puterea noastră stă în diversitate”.

Nu cred în sondajul maghiar care-l dădea, chiar în ziua sosirii la Tușnad, pe Viktor Orban de două ori mai popular în rândul românilor față de anul trecut (ar fi ajuns, chipurile, la 60% apreciere în România). Dar știm bine că avem un segment de populație care strâmbă din nas la discursurile euro-americane pe tema rasială (de fapt, ăstora le pute orice vine de la Bruxelles și Washington, în schimb li se pare acceptabil, chiar atractiv ce le livrează propaganda rusă, inclusiv via Budapesta).

Dincolo de aspecte ideologice, există, însă, un raționament evident care stă la baza importului de muncitori din afara UE. Și e bine să fie subliniat raționamentul, înainte ca discuția să o ia razna în stil politicianist.

Ne confruntăm cu o criză demografică majoră și, implicit, cu o criză a forței de muncă, tot mai pronunțată de la un an la altul. ”Nu mai e nimeni în sate să vină la muncă în oraș. Capitalul multinaționalelor a intrat deja, acum începe să se dezvolte capitalul local. E normal să înceapă să vină imigranți. Cheia e așa. Să nu blocăm capitalul, să nu mărim taxele în prostie, să lăsăm să vină imigranți”, explică analistul Andrei Caramitru. Care atenționează, totodată, că, în ritmul actual (100.000 vize pe an + 500.000 muncitori extra-UE deja aflați la noi), peste zece ani s-ar putea să avem în România 1,5 milioane de lucrători din afara UE, dintr-un total de 6,5 milioane de lucrători.

Cu toate consecințele pe care le va atrage o asemenea migrație a forței de muncă dinspre Asia.

Migrație necesară pentru a se împlini o previziune precum cea a economiștilor de la Harvard, potrivit căreia România va ajunge, până în 2030, pe locul 12 între țările lumii cu cel mai rapid ritm de creștere medie anuală a PIB pe cap de locuitor.

Sunt românii pregătiți să primească o asemenea migrație extra-europeană? Avem instituții și lideri, la toate palierele, capabili să gestioneze impactul asupra societății? Altfel, s-ar putea ca discursul rasist al lui Viktor Orban să găsească un ecou tot mai larg în România.

Horia Blidaru

Share on facebook
Facebook

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.